Șeful NATO la Kiev

La doar câteva zile după ce au apărut imagini cu președintele rus Vladimir Putin vizitând trupele din regiunile ocupate de Rusia din sudul și estul Ucrainei, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a făcut o vizită considerată „de mare risc” în capitala Ucrainei. Cele două evenimente au loc în condițiile în care Ucraina se pregătește pentru cea mai dificilă operațiune militară de până acum: o contraofensivă majoră care trebuie să străpungă liniile rusești înrădăcinate în estul regiunii Donbas și în regiunea sudică Kherson. Într-o analiză publicată joi, 20 aprilie, Skynews încearcă să explice ce înseamnă această vizită la Kiev a șefului NATO și cum va influența soarta războiului.

Mai e posibil un nou Maidan?

Deși nimeni nu poate să prevadă în acest moment când și în ce condiții s-ar putea încheia războiul, există tot mai multe voci care se așteaptă ca, odată ce acest lucru se va întâmpla, Ucraina să asiste la un nou Maidan. Oamenii vor dori schimbări rapide, vor dori bani și justiție și finalizarea reformei pe care au cerut-o în 2014, și le vor dori rapid, susține un fost oficial ucrainian care a dorit să-și păstreze anonimatul, de teamă să nu submineze efortul de război și să nu ofere hrană pentru propaganda Rusiei. Chiar dacă președintele Zelenskyy este extrem de popular în acest moment, lucrurile s-ar putea schimba rapid odată cu sfârșitul războiului, susțin unii observatori experimentați, la fel cum s-a întâmplat la scurt timp după ce actualul președinte a fost ales în 2019 cu o majoritate zdrobitoare. Ce șanse sunt ca Ucraina să treacă printr-o nouă „revoluție portocalie”, ne spune politico.com într-o analiză publicată săptămâna trecută.

Grupul Wagner și jocul Chinei în conflictul din Ucraina

Conform unor documente secrete americane divulgate recent, grupul de mercenari ruși Wagner, care luptă în numele Rusiei în Ucraina, a încercat să obțină arme din China la începutul acestui an, dar a fost refuzat, potrivit Financial Times, citat de businessinsider.com. Informația întărește declarațiile oficiale repetate ale Chinei privind neutralitatea sa în conflictul din Ucraina. Dar aliații occidentali ai Kievului rămân sceptici cu privire la intențiile reale ale Beijing-ului, având în vedere faptul că acesta a evitat până acum orice critică la adresa invaziei ruse în Ucraina. Mai mult, marți, ministrul chinez al Apărării, Li Shangfu, l-a lăudat pe președintele Vladimir Putin pentru ceea ce a descris ca fiind eforturile sale de „promovare a păcii mondiale”.

La război cu zăhărelul

Armata rusă a lansat o campanie video pentru a atrage mai mulți soldați profesioniști să lupte în Ucraina, care îi provoacă pe cei interesați să arate că sunt „bărbați adevărați” și să schimbe banala viața civilă cu câmpul de luptă. Despre noile încercări ale Kremlinului de a crește rata de mobilizare pentru război în rândul bărbaților ruși, scrie agenția de presă americană Reuters, într-un reportaj publicat vineri. Până acum, circa 43 000 de ruși au fost uciși în războiul din Ucraina, potrivit unei estimări recent divulgate de Agenția americană de informații pentru apărare, iar zeci de mii de bărbați ruși au părăsit țara pentru a scăpa de recrutare.

De ce crește numărul țărilor neutre?

După mai bine de un an de război, numărul țărilor care condamnă Rusia a scăzut, iar eforturile Kievului de a construi un consens global împotriva Rusiei par să fi intrat în impas, multe țări optând pentru neutralitate. Această poziție a fost multă vreme un element important al identității politice a unor țări precum India sau Brazilia. Cu toate acestea, neutralitatea ar putea constitui o opțiune dificilă, pe măsură ce pozițiile conflictuale devin mai acute, în special în contextul furnizării de către Occident de investiții directe, de ajutor umanitar și de dezvoltare pentru multe dintre statele nealiniate. De unde vine, totuși, reticența multor țări democratice de a susține Ucraina, ne explică într-o analiză recentă publicația The Conversation.

România, în topul furnizorilor de combustibil pentru Kiev

Volumul de motorină exportat de România în Ucraina reprezintă aproape o pătrime din consumul mediu lunar intern, țara noastră devenind în luna martie cel mai mare furnizor al Kievului, depășind Polonia. În ceea ce privește benzina, România este cel mai mare furnizor pentru Ucraina încă din luna ianuarie, cu o cantitate reprezentând o treime din totalul importurilor realizate de Kiev, conform unei analize furnizate de profit.ro. Potrivit acesteia, exporturile României de combustibili către Ucraina au crescut anul trecut de 30 de ori și au ajuns la aproape 1 milion de tone, în timp ce alte peste 250 000 de tone de combustibili au tranzitat România spre Ucraina, de 96 de ori mai mult față de 2021.

Odesa nu crede în lacrimi

Orașul pe care, cel mai probabil, Putin a vrut să-l transforme în capitala așa-numitului proiect Novorossiya, continuă să trăiască și să glumească, în ciuda bombardamentelor și a întunericului în care se scunfundă ore și zile întregi. Mai mult chiar, zeci de mii de oameni s-au adunat la Odesa din zonele ocupate de Rusia - și văd orașul ca pe un bastion de stabilitate în comparație cu casele lor devastate. „Aici, e o rușine să te plângi”, spun localnicii. Citiți reportajul realizat de Al jazeera în acest oraș, port la Marea Neagră, considerat cândva cel mai cosmopolit oraș din Imperiul Țarist și din URSS sau „New Orleans-ul Europei de Est.”

Tradiții de Paști

Un fotoreportaj despre tradițiile de Paști din Ucraina.