Vin avioanele F-16

Ucraina va primi în sfârșit sprijinul aliaților occidentali cu avioanele de luptă F-16 și instruirea piloților, o îmbunătățire semnificativă pentru forța aeriană învechită a armatei care se apără de atacurile Federației Ruse. Cum antrenamentul piloților ucraineni pe aceste avioane va dura mai multe luni, se estimează că avioanele F-16 vor deveni operaționale în războiul dintre Ucraina și Rusia la sfârșitul anului. Și nu numai piloții vor trebui instruiți, ci și personalul care se va ocupa de întreținerea aparatelor de zbor. Ce alte pregătiri speciale impune trimiterea de avioane F-16 în Ucraina, aflați dintr-o analiză marca Newsweek.

Mai aproape de gratii

Arestarea lui Putin e mai aproape decât oricând, susține fostul premier britanic, Gordon Brown, într-un articol de opinie publicat zilele trecute de The Guardian. Aceasta are legătură în principal cu apropiatul summit BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) care va avea loc în august la Johannesburg. Peste jumătate de milion de persoane au cerut deja autorităților sud-africane să îl închidă pe Putin dacă acesta zboară în țara lor. Indiferent ce se va întâmpla, luna august va reprezenta un moment de cotitură: fie Putin participă la summit-ul BRICS, riscând să fie arestat, fie, prin faptul că stă deoparte, își expune teama de a fi arestat. Oricare ar fi rezultatul, o linie va fi depășită, susține Gordon Brown, care amintește, însă, că punerea după gratii a președintelui rus va necesita și un angajament american deschis, care, deși există în vorbe, în fapte va fi mai greu de realizat. 

Ucraina trebuie să fie în NATO

NATO ar trebui să-și exprime în mod clar poziția oficială cu privire la traiectoria euro-atlantică a Ucrainei, după victoria acesteia asupra Rusiei. Nu este timp pentru jumătăți de măsură, care nu fac decât să dea mai multe semnale Rusiei că strategia sa de a ataca țări suverane dă roade. Temerile multor politicieni și ale unor cercuri academice sunt nejustificate, pentru că nu expansiunea NATO a fost cauza reală a invaziei Rusiei, iar extinderea NATO ar fi un pas esențial spre o strategie de securitate pe termen lung în Europa. În plus, nu există nicio îndoială că, după ce a dobândit statutul de candidat la UE și performanța sa actuală pe câmpul de luptă cu integrarea deplină a mijloacelor NATO, Ucraina este pregătită să se alăture Alianței de îndată ce își va restabili controlul asupra granițelor sale. Această teză este susținută de Viktoriia Lapa, cercetător la Centrul pentru Strategii de Apărare din Ucraina, într-un articol publicat recent de kyivindependent.com.

Europa la răscruce

Urmează alegerile europene și, în contextul războiului din Ucraina, pentru prima dată în ultimele decenii, tema principală de dezbatere nu mai este cât de strânsă trebuie să fie uniunea dintre statele membre, ci cum trebuie să răspundă UE la amenințările existențiale. Este vorba de posibila escaladare a agresiunii rusești, de o Chină tot mai puternică și mai autocratică, de posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă și de faptul că naționalismul economic este acum o chestiune de consens bipartizan în Statele Unite, lucru care pune Europa în războaie comerciale și curse de subvenții cu cel mai apropiat aliat al său, indiferent cine va fi la Casa Albă. Toate acestea se întâmplă pe fondul schimbărilor climatice, ale căror efecte catastrofale se fac tot mai mult simțite în UE, și al creșterii prețurilor la energie, care pun blocul comunitar într-un dezavantaj competitiv. Iar marea problemă e că nimeni nu are răspunsuri clare. Despre toate acestea puteți citi într-o analiză publicată zilele trecute de politico.eu.

Dați arme Ucrainei!

Într-un interviu amplu acordat revistei germane Der Spiegel, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, face apel la Germania să-și mărească cheltuielile pentru apărare și să furnizeze avioane de luptă Ucrainei. El evidențiază că susținerea pe termen lung, inclusiv aprovizionarea cu muniție și piese de schimb, este la fel de importantă ca și furnizarea de echipamente. Stoltenberg constată slăbiciunile forțelor armate ruse, dar subliniază necesitatea ca Ucraina să-și dezvolte capacitățile pentru a forța o soluție politică. El menționează eforturile UE și NATO de a consolida capacitățile de apărare și subliniază importanța ca toate statele membre NATO să atingă obiectivul de cheltuieli de apărare de 2% din PIB. Stoltenberg afirmă că toate țările NATO sunt de acord că Ucraina ar trebui să devină membră a NATO și subliniază importanța sprijinului continuu pentru Ucraina în conflictul său cu Rusia.

Kievul e cu ochii pe Casa Albă

Bătălia politică din SUA este urmărită cu înfrigurare de ucraineni, care sunt îngrijorați de retorica unor republicani precum Donald Trump sau Ron DeSantis, care ar urma să-și anunțe candidatura miercuri. Temerile ucrainenilor par justificate, în condițiile în care Trump și-a exprimat în repetate rânduri admirația față de Putin, iar DeSantis, în prezent guvernator al Floridei, a descris recent războiul din Ucraina ca fiind o „dispută teritorială” ce nu prezintă interes vital pentru SUA. Totuși, oficialii guvernamentali ucraineni sunt optimiști cu privire la sprijinul continuu al SUA, pentru că, spun ei, conflictul are legătură directă cu securitatea națională a Statelor Unite ale Americii. O analiză publicată de site-ul televiziunii americane cbsnews.com.

„Asta nu e o viață normală”

Retorica de război a Kremlinului care neagă statalitatea ucraineană și îi consideră pe ucraineni „naziști” exercită o presiune fără precedent asupra marii diaspore ucrainene din Rusia. „A fost clar de la început că ar fi fost imposibil să mă pronunț împotriva războiului și nici să rămân tăcută nu era o opțiune pentru mine”, a declarat pentru The Moscow Times o antreprenoare și activistă din Rusia de etnie ucraineană care s-a stabilit între timp în Armenia. E cazul tuturor celor care se opun războiului și care se se confruntă cu o alegere dificilă între a pleca, a se amesteca sau a risca o condamnare la închisoare pentru exprimarea opiniilor anti-război. Cotidianul independent The Moscow Times a stat de vorbă cu mai mulți cetățeni ruși de etnie ucraineană și ne povestește, într-un reportaj publicat săptămâna trecută, despre mulțimea de probleme și riscuri cu care se confruntă din partea autorităților ruse. 

Lasă-mă să te las

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, companiile globale au luat măsuri rapide, unele anunțând că se vor retrage din Rusia, altele reducând importurile și investițiile. Cu toate acestea, părăsirea Rusiei nu a fost atât de simplă pe cât părea inițial. Rusia a impus taxe companiilor care doresc să plece, iar unele mărci internaționale încearcă să evite aceste restricții prin intermediul țărilor terțe. Multe companii rămân în Rusia invocând diverse motive, cum ar fi responsabilitatea față de acționari sau angajați sau furnizarea de produse esențiale, arată o investigație realizată de apnews.com. Există, însă, și companii care au decis să plece sau să reducă semnificativ activitatea lor în Rusia, indiferent de sancțiuni.

Exodul Mării Negre

Noua viață a lui Rakhel Viner în România s-a simțit inițial ca o vacanță. A scăpat de greutățile legate de gătit și de treburile casnice din apartamentul ei opulent din Odessa și s-a bucurat de orașul stațiune Neptun de pe coasta Mării Negre. Cu toate acestea, după un an, incertitudinea războiului și a strămutării a început să o împovăreze. Rakhel, împreună cu o comunitate de 1 000 de evrei ucraineni, a căutat refugiu în România, transformând un hotel într-o casă improvizată, dotată cu o sinagogă și o școală acreditată. Și-au purtat cu ei cultura și tradițiile, străduindu-se să își recreeze lumea, în timp ce tânjeau să se întoarcă acasă. Organizația Tikva a oferit îngrijire pentru copiii orfani dintre ei. Evacuarea, condusă de foști membri ai Forțelor de Apărare israeliene, a fost o călătorie dificilă prin Munții Carpați. Comunitatea se confruntă cu provocarea de a-și păstra identitatea și de a se adapta la o viață temporară care ar putea deveni permanentă. În timp ce așteaptă ca războiul să se încheie, dorul lor de casă devine tot mai profund. Această poveste emoționantă publicată săptămâna trecută poate fi citită pe newlinemag.com.

Un nou calendar

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Ucraina a aprobat trecerea la calendar iulian de la 1 septembrie, ceea ce înseamnă că Biserica va sărbători Crăciunul pe 25 decembrie în loc de 7 ianuarie. Alte sărbători cu o dată fixă vor fi de asemenea mutate. Schimbarea nu se va aplica Paștelui, data acestuia fluctuând. Mai multe detalii în publicația Kyiv Independent.