Un Doja al rușilor

Rebeliunea meteorică a lui Evgheni Prigozhin a fost rezultatul rivalităților personale și a diferențelor politice reale cu Kremlinul. Prigozhin, fondatorul grupului paramilitar Wagner, și-a creat o bază de putere proprie, rivalizând cu elitele militare și de securitate care conduc Rusia, respectiv cu ministrul apărării Serghei Shoigu și cu șeful armatei Valeri Gerasimov. Fostul pușcăriaș de drept comun a criticat des operațiunile militare ale armatei și a acuzat că liderii militari încearcă să-i fure creditul pentru succesele grupului Wagner. Rivalitățile au atins punctul culminant când Shoigu a anunțat planul de integrare a formațiunilor paramilitare în armată, reducând astfel influența lui Prigozhin. În replică, acesta a pus la cale o rebeliune împotriva Ministerului rus al Apărării, crezând că doar așa poate menține independența grupului Wagner. Putin, însă, a susținut mișcarea lui Shoigu și a declarat că este de bun simț. O analiză detaliată a tuturor acestor dedesupturi care au dus la revolta wagneroților puteți citi pe site-ul bbc.com.

Înarmarea Europei

Agresiunea Rusiei în Ucraina a demonstrat importanța apărării europene, iar pentru a construi o Europă eficientă în luptă, este nevoie de investiții în cercetare, dezvoltare și achiziții publice, precum și de o creștere serioasă a capacității strategice și adaptarea industriei de apărare la situația de război. Aceasta este teza pe care o susține Kaja Kallas, premierul Estoniei, într-un articol de opinie publicat zilele trecute de politico.eu. Uniunea Europeană a furnizat un milion de cartușe de artilerie Ucrainei, contribuind la creșterea producției industrii europene de apărare, dar Europa nu are suficiente stocuri de muniție, iar industria ei de apărare nu s-a adaptat rapid la noile realități de securitate. Investițiile în apărare au fost insuficiente, iar cheltuielile combinate ale UE pentru apărare sunt mult în urmă față de alte puteri globale. Așadar, este nevoie de o planificare a aprovizionării cu muniție pe termen lung și de o bază tehnologică și industrială puternică, mai susține premierul estonian, iar UE trebuie să demonstreze un leadership puternic în domeniul militar.

Ieșirea din impas

Ucraina se află într-un moment crucial și trebuie să profite de oportunitatea neașteptată creată de încercarea de lovitură de stat a lui Prigozhin. Până acum, conflictul cu Rusia a bătut pasul pe loc, deoarece niciuna dintre părți nu a reușit să obțină avantaje semnificative pe teren. Dacă Kievul nu va reuși să schimbe situația actuală, conflictul se va prelungi pe termen nedeterminat. Ucraina controlează doar aproximativ 17% din teritoriul pierdut în fața Rusiei, iar recuperarea completă a acestuia ar putea dura peste 16 ani. Totuși, în această fază a conflictului, există șanse de schimbare și s-ar putea ajunge chiar la negocieri și la un posibil acord de încetare a focului. Dar acest lucru nu va însemna sfârșitul conflictului, ci doar o etapă intermediară, pentru că Rusia nu va renunța la ambiția sa de a controla Ucraina, iar ucrainenii nu vor renunța la pretenția de a-și recupera teritoriul. O pauză mai lungă ar oferi în același timp ambelor țări o șansă de a-și reconstrui societățile și capacitățile militare pentru viitorul lor incert. O analiză semnată de Graham Allison, profesor la Universitatea Harvard, publicată de Washington Post ($).

Cât de inteligent a jucat Putin?

Lovitura de stat eșuată a grupului Wagner nu arată slăbiciunea regimului lui Vladimir Putin, ci reprezintă o mișcare inteligentă a președintelui rus, susține Anatol Lieven, expert la Quincy Institute for Responsible Statecraft și autor al unor cărți de specialitate, printre care și Ucraina and Rusia: A Fraternal Rivalry, într-un articol de opinie publicat recent de The Guardian. Analiza occidentală, care interpretează acțiunile lui Putin drept slăbiciune, este afectată de o antipatie subiectivă față de liderul rus, susține analistul. Plecarea pașnică a mercenarilor Wagner a fost o alegere strategică pentru Putin, evitând un conflict violent care ar fi afectat populația rusă și războiul din Ucraina. O reprimare brutală ar fi fost nepopulară, luptătorii Wagner având o imagine pozitivă în Rusia. Societatea rusă are o inhibiție față de războiul civil și violența între ruși. În final, soarta regimului Putin depinde de evoluțiile din Ucraina, iar dacă armata rusă poate menține linia existentă, Putin va revendica o victorie împotriva Occidentului. În caz contrar, ar putea fi forțat fie să demisioneze, fie să escaladeze spre un război cu mult uraniu.

Superșaman

Alexander Gabyshev, un șaman autoproclamat din Orientul Îndepărtat rus, este ținut în tratament psihiatric obligatoriu din 2019, după ce a pornit într-o călătorie prin țară pentru a-l alunga pașnic pe președintele Putin de la putere și pentru “a restabili democrația” în Rusia printr-un ritual șamanic în Piața Roșie. Un tribunal a ordonat recent transferul său de la o clinică neuropsihiatrică la un spital de psihiatrie generală din Yakutsk, unde va fi supus unei forme “mai blânde” de tratament. Memorial, o importantă organizație rusă care luptă pentru drepturile omului, l-a declarat pe Gabyshev prizonier politic și este posibil ca Kremlinul să îl considere pe Gabyshev, un fost sudor, mai periculos chiar decât Navalny și Yashin, deoarece rebeliunea unei persoane obișnuite care rezonează cu majoritatea rușilor este dificil de analizat și de prezis în privința potențialei sale amenințări la adresa ordinii constituționale existente. Citiți povestea acestui șaman și a gestului său de curaj, într-un amplu reportaj publicat de The Moscow Times.

A ieșit Ucraina pe plus din revolta mercenarilor Wagner?

Revolta mercenarilor Wagner a adus o nouă dinamică în conflictul din Ucraina. Încetarea temporară a participării lor alături de forțele regulate rusești ridică întrebări cu privire la posibilele avantaje pentru Ucraina. Totuși, impactul exact al acestei situații asupra armatei ucrainene rămâne neclar. Analistul Nico Lange, citat de Deutsche Welle într-o analiză recentă, spune că Wagner a avut acces la echipament militar avansat, iar forțele rusești ar putea dori să beneficieze și ele de aceasta. Pe de altă parte, lupta pentru putere între Putin, Prigozhin și Lukașenko continuă și se preconizează că aceasta va avea consecințe favorabile Ucrainei pe termen scurt și lung. Deși detalii despre planurile de contraofensivă ale Ucrainei nu au fost dezvăluite, se știe că forțele lor au eliberat sate și așezări în mai multe locuri de-a lungul frontului. Dar incertitudinea persistă, iar atacurile aeriene rusești rămân o amenințare, chiar dacă Ucraina își menține în continuare controlul asupra situației.

În căutarea fiului răpit

Oksana Stetsenko, o mamă ucraineană, a călătorit 5 000 de kilometri prin Rusia pentru a-și recupera fiul, pe nume Nikita, după ce acesta fusese luat de trupele rusești. Oksana a trăit o perioadă de incertitudine și durere, fără să știe unde se află fiul ei, dar, cu sprijinul organizației neguvernamentale Salvați Ucraina, ea a reușit să-și regăsească fiul. Rusia prezintă aceste acțiuni ca pe o salvare a copiilor, dar oficialii ucraineni susțin că este un efort sistematic al Rusiei de a le șterge identitatea ucraineană. Copiii ucraineni sunt supuși unei îndoctrinări și li se predă un program de învățământ rusesc. Îngrijorarea principală este că acești copii vor fi absorbiți de sistemul rus și vor uita de țara lor de origine. Citiți povestea Oksanei și a efoturilor ei de a-și recupera fiul din mâinile rușilor într-un reportaj realizat de jurnaliștii de la nbcnews.com.

Unde dai și unde crapă

The Economist (video): Va fi China adevăratul învingător în războiul din Ucraina?