Apr 29, 2024 Last Updated 11:23 AM, Nov 15, 2023

Cronica unei propagande anunțate (I)

Cronica unei propagande anunțate (I) Getty Images
Published in Story
Read 360 times
Rate this item
(0 votes)

Dacă se întâmplă să deschideți televizorul sau vreun site de știri și auziți că Rusia vrea pace, dar afurisiții de la NATO au interes ca războiul din Ucraina să continue, ei bine, nu vă imaginați că are vreo legătură cu libertatea de expresie. Nu cădeți în capcana celor care o invocă, dar sunt primii care o desconsideră, împiedicând reflectarea liberă a realității în presă. În fond, nu este altceva decât simplă propagandă rusească, porumbelul păcii plin de venin, trimis în dar de cel care a pornit un război și a ocupat teritoriile unui alt stat. O versiune modernă de cal troian. Nu e informație, ci dezinformacija în nuanțe roșii, pe care era hipertehnologizată a post-adevărului o face să circule foarte ușor. Un cal troian gândit în laboratoarele Kremlinului pentru a infecta creiere, nu computere. 

Modelul nu este nou, își are originea la începuturile Războiului Rece, doar că a evoluat, e mai sofisticat și, în consecință, mult mai greu de luptat cu el. Înainte de 1990, propaganda stârnea râsul. Acum, foarte mulți oameni cred tot ce le trece pe la urechi sau prin fața ochilor. Intrată în joc după Al Doilea Război Mondial, dezinformarea a fost arma unui departament special al Kremlinului, inventat pentru a crea breșe în opinia publică occidentală și a face ca Uniunea Sovietică să apară un loc idilic, ideal, fără contradicții și fără inegalități. Ce mai, raiul pe Pământ!

Getty Images

O estimare Debunk, organizație specializată în analiza dezinformării, arată că, anul trecut, Moscova a cheltuit aproape două miliarde de euro pentru activități de propagandă, în țară și în străinătate. Pentru anul în curs, cifra alocată este ceva mai mică, probabil din cauza resurselor mai limitate, dar oricum, comparabilă cu cea din 2022.

E plin cufărul de nestemate. Iată câteva, într-o ordine aleatorie, o listă deloc exhaustivă:

Criza trebuie să aibă o soluție diplomatică.

Țara noastră e împinsă, pas cu pas, în război.

De pe urma sancțiunilor, Occidentul pierde mai mult chiar decât Rusia.

Ucrainienii sunt răi, sunt naziști, ne omoară copii. Ucraina își vinde copiii.

Ucraina nu este un stat, ucrainenii nu sunt o națiune.

Rusia vrea pace, dar NATO/americanii și Ucraina au interes să prelungească războiul.

Statele Unite vor să distrugă Europa.

Parlamentul European pune democrația în pericol.

Restul lumii e de partea Rusiei.

Mulți oameni vor să plece din Statele Unite și să vină în Rusia.

Londra/ Berlinul / Washingtonul nu mai vor să ajute Ucraina.

Digul de pe Nistru a fost bombardat, de fapt, de Ucraina.

Ucrainenii au haine și mașini scumpe.

Zelenski și apropiații lui au vile de lux în Toscana.

Țările occidentale practică cenzura și crează fake news.

Veniți să ne cunoașteți și să descoperiți cum sunt cu adevărat rușii.

Getty Images

Vă sună cunoscut? Sunt câteva dintre ideile născocite în laboratoarele dezinformării de la Kremlin și răspândite apoi online. Se mulează perfect pe modelul dezinformării din trecut: cei care au prins propaganda comunistă își amintesc probabil cum urmau bombele nucleare ale Occidentului să distrugă planeta, cât de putred și de decadent era Vestul, ce prăpăd făcea “americanul” gândac de Colorado ș.a.m.d.

Astăzi, însă, dezinformarea are un instrument simplu și la îndemâna oricui: rețelele de socializare. Ele sunt completate de entități media online special create pentru propagandă, dar care pozează în portaluri de știri din cale afară de independente și de profesioniste. Unele sunt pur și simplu clone ale unor situri de presă cunoscute și credibile. Ce fac toți acești sclavi ai Kremlinului care își spun jurnaliști? Fabrică fake news la greu sau preiau discursuri manipulative pe care le rostogolesc în eter și online. Dimensiunea fenomenului este planetară.

Getty Images

Franța, ministrul de Externe: campanie masivă de manipulare în toată Europa

În Europa, Franța este prima țară care a ieșit cu o declarație publică pe subiect. Recent, Ministerul francez de Externe a denunțat oficial “campania masivă de manipulare” începută de Moscova în septembrie anul trecut și menită să compromită susținerea Ucrainei în rândul europenilor. La campanie au participat “entități statale sau entități afiliate statului rus”, după cum a declarat șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, într-o lungă declarație oficială citată de presa internațională. De asemenea, a spus ea, la campanie au participat activ ambasadele și centrele culturale rusești, inclusiv prin intermediul conturilor oficiale de pe rețelele sociale, implicare pe care a catalogat-o drept parte ”a strategiei hibride de luptă pe care Rusia o practică pentru a submina dezbaterea democratică”.

Operațiunea de demascare a dezinformării rusești, în contextul războiului, a fost inițiată în 2022 de o serie de ONG-uri sau think tank-uri, precum Disinfolab și Qurium, în colaborare cu ziariști de la publicații importante din Europa. Campania s-a numit Doppelgänger, termen care în limba germană indică un fel de sosie malefică, și a fost gestionată de Viginum, o agenție guvernamentală franceză creată special în acest scop. O luare de poziție aparent surprinzătoare a autorităților franceze, având în vedere relația considerată de mulți prea apropiată dintre Putin și președintele Macron. 

În cadrul campaniei, amintește Le Monde, compania lui Mark Zuckerberg a anunțat că a eliminat, în septembrie anul trecut, 1 600 de conturi și 700 de pagini în ceea ce a numit “cea mai mare și mai complexă operațiune de dezinformare rusească de la începutul războiului din Ucraina, cu un nivel de sofisticare și de forță neobișnuite”. 

Doppelgänger țintește inclusiv portaluri online nou apărute, printre care Reliable Recent News, după ce în țările Uniunii Eueopene au fost interzise situri cunoscute precum Sputnik, Russia Today ș.a. Ca orice balaur, îi tai un cap și îi cresc alte două: Reliable Recent News are versiuni în principalele limbi europene, în timp ce Sputnik a rămas activ în afara vechiului continent și apare în unele limbi de mare circulație.

O altă metodă practicată de agențiile de dezinformare rusești presupune clonarea site-urilor unor ziare cunoscute și credibile, în care publică apoi fake news, mai reiese din declarația citată. Cel mai clonat site este Le Parisien, după cum explică reprezentanții săi: 49 de articole false aparținând aparent ziarului au circulat pe rețelele sociale de la începutul lui februarie. Mai mult, a fost clonată până și pagina de internet a Ministerului francez de Externe, semn al dimensiunii fenomenului și a provocării pe care o reprezintă. Autoritățile franceze nu au anunțat încă măsuri și este de presupus că se încearcă coordonarea cu alte țări pe subiect.

Getty Images

Germania: populiști din toate partidele, uniți-vă!

În Germania post-Merkel, implicarea Rusiei și mizele politice par să aibă un caracter special. Dincolo de manipularea populației, pare că rușii încearcă să manipuleze și actorii politici. Sunt indicii că Moscova încearcă să forțeze pe scena politică germană o alianță populistă între extrema stângă și extrema dreaptă, după cum reiese dintr-o recentă investigație a Washington Post, care a consultat documentele unui serviciu secret occidental. Ținta ultimă ar fi formarea unei viitoare coaliții de guvernare între extremele populiste, scop în care Moscova încearcă să sufle în pupa “pacifismului” pentru a împinge astfel în luptă promotorii săi locali. O altă miză ar fi unificarea extremiștilor într-un singur partid, nou, care să înglobeze toate facțiunile compatibile de populiști. 

În februarie, la un an de la debutul invaziei rusești în Ucraina, 13 000 de persoane s-au adunat la poarta Brandenburg, loc cu o simbolistică aparte Berlinului, pentru a cere guvernului să suspende trimiterea de armament în Ucraina. Lidera maximă a manifestării a fost Sahra Wagenknech, membră a partidului de extremă stânga Die Linke, care visează o carieră în prim-planul politicii germane. Wagenknech a pledat pentru crearea unei “mișcări care să lupte pentru pace”, menită să găsească o așa-zisă cale de rezolvare diplomatică a conflictului – una dintre tezele recurente ale propagandei pro-Kremlin. Totodată, a exprimat public temerea că Germania poate fi împinsă să participe efectiv la un război împotriva Rusiei – altă teză a aceluiași pachet.

La manifestare au participat, ce coincidență!, și reprezentanți AfD, principala formațiune de extremă dreaptă a Germaniei, care critică, la rândul ei, susținerea pe care Occidentul o acordă Ucrainei. Dar pentru că din partea Die Linke nu au participat și alți lideri, Sahra Wagenknecht a fost criticată că nu s-a distanțat de AfD. De la manifestație nu a lipsit, însă, un personaj cheie: Jürgen Elsässer, fost militant comunist din Germania de vest, astăzi director al oficiosului extremei drepte, publicația Compact, considerată un instrument de propagandă în favoarea Rusiei lui Putin. Prezența lui e sugestivă pentru presupusul scenariu elaborat la Moscova.

În paginile publicației, Wagenknecht a fost recomandată ca viitorul candidat ideal pentru funcția de cancelar federal, pentru că ar avea abilitatea de a transmite mesaje de stânga amestecate cu cele ale dreptei, adică poate lua voturi din mai multe bazine electorale. Lidera Die Linke reușește combinații dintre cele mai inedite: amestecă criticile la adresa refugiaților cu cele legate de salariile scăzute; tranziția verde cu sancțiunile la adresa Rusiei, care, cum altfel?, “sărăcesc poporul german”; “dictatura sanitară” din perioada pandemiei cu pacea în Ucraina; “ideologia LGBT” cu centralele nucleare ș.a. Cireașa de pe tort: unul dintre liderii AfD a invitat-o pe Wagenknecht să se alăture partidului său, în condițiile în care un sondaj recent o credita cu 24% din intențiile de vot. 

Getty Images

Unificarea celor două extreme populiste din Germania într-un proiect politic este un obiectiv al Kremlinului, după cum rezultă din documente aparținând perioadei iulie-septembrie 2022 consultate de Washington Post. Din documente reiese cum Kremlinul a ordonat strategilor săi să se ocupe cu construirea alianței populiștilor germani pentru ca apoi, să lanseze spre toată Europa mesaje împotriva sprijinirii Ucrainei. Nu există dovada unor linii directe de comunicare între extrema stângă germană și strategii ruși, dar există indicii că cel puțin o persoană din anturajul liderei Die Linke, dar și unii membri AfD, au avut contacte cu personaje cheie de la Moscova. Din documente reiese și intenția rușilor de a crea din AfD, alături de Wagenknecht și alți exponenți ai stângii, partidul “unității germane”, care să lupte împotriva sancțiunilor pentru a oferi, conform narativului propagandei, o viață mai bună cetățenilor germani.

AfD descrie războiul din Ucraina drept o reacție rusească la ”expansionismul NATO și unilateralismul american”, dar și o acțiune gândită de Putin în sprijinul rușilor din estul Ucrainei. Mai mult, după cum declara Andreas Kalbitz, fost lider AfD, citat de Washington Post, Ucraina este angrenată într-un război “prin procură”, iar Putin este ultimul bastion împotriva liberalismului occidental expansionist. Documentele citate scot în evidență și felul în care deputata Die Linke a început să fie sprijinită în Parlament și în ieșirile sale publice de exponenți ai extreme drepte, imediat ce Moscova a pus la cale planul.

Un parlamentar AfD a negat, sub anonimat, o implicare directă a Rusiei în politica germană, dar a acceptat că există o anume voință de a interveni într-un fel sau altul. El a descris planurile expuse de Washington Post drept strict teoretice. În Germania, însă, este de notorietate faptul că fostul soț al Sahrei Wagenknecht avea contacte cu personalități politice de la Moscova și că a rămas în continuare legat politic de fosta soție. El a confirmat proiectul Rusiei privind o alianță electorală între fosta consoartă și extrema dreaptă germană, dar exclude ideea că fosta sa soție ar putea accepta un sprijin economic dinspre Moscova. Un fel de a spune că dorințele părților coincid.

Publicația americană mai scrie că, pe lângă dorința de a uni extremele politice, o altă țintă a strategilor Kremlinului este de a mări procentul de populație care să ceară ca Germania să păstreze relații bune cu Moscova. “Ucraina vrea război, Germania vrea pace!” sună mesajul rostogolit pe rețelele sociale și scandat de participanții la mitinguri. Mitinguri care au fost ele însele sponsorizate de Kremlin, conform documentelor obținute de Washington Post. Exact aceleași teze le promovează și reprezentanții AfD, ori de de câte ori au ocazia, fapt ușor de observat și pe site-ul rusesc Reliable Recent News, de care aminteam mai sus.

Last modified on Joi, 06 Iulie 2023 15:34

Proiect susținut de

Echipa WSJ

Cristina Petrache

corespondentă - Iași

Mircea Reștea

fotograf, corespondent - Baia Mare

Raluca Ion

corespondentă - București

Andreea Pavel

corespondentă - Constanța

Cristian Vicol

corespondent - Timișoara

László Mihály

corespondent - Miercurea Ciuc

Marga Bulugean

corespondentă - Craiova

Adrian M. Popa

corespondent - Cluj

Iulia Verbancu

podcast

Rebeka Hatházi

ilustratoare

Loredana Tîrzioru

ilustratoare

Mihaela Găneț

contributor

Justina Bandol

contributor

Pavel Lucescu

contributor

Raluca Pascu

grafică

Robert Vasile

online, traducător

Cristina Crîliuk

traducătoare

Antuza Genescu

traducătoare

Julia Batioha

traducătoare

Marius Cosmeanu

editor